A dezactivat Tesla în mod legitim sistemul de self-driving al unui autovehicul de mâna a doua? Cu alte cuvinte, cum bate Elon Musk expertul în licen?iere?
Publicat de Gergely Árpási (IPR-Insights)
Recent, un caz interesant cu o ma?ină Tesla second-hand a făcut vâlvă în presă. Producătorul a deconectat func?iile Enhanced Autopilot (EAP) ?i Full-Self Driving Capability (FSD) ale ma?inii printr-o actualizare de software la distan?ă (remote software update) la câteva zile după revânzare, sus?inând că noul proprietar nu a plătit pentru ele. Acestea costă 6000 USD dacă sunt cumpărate din start sau pot fi instalate ulterior ca op?iuni suplimentare pentru 8.000 USD, sumă care se adaugă la totalul deja ?substan?ial? al bunului. (Pute?i citi mai multe detalii despre poveste aici.)
Ma?ina aceasta nu mai este aceea?i
Practica Tesla ridică o serie de întrebări interesante din perspectiva licen?ierii ?i subliniază că în curând va trebui să ne obi?nuim cu o procedură de cumpărare ?i vânzare a unei ma?ini complet diferite. Cercetarea mea s-a concentrat în principal pe sistemele EAP ?i FSD ale Tesla: pur ?i simplu m-am întrebat dacă acordul de licen?iere al utilizatorului final al software-ului (end-user license agreements) declara în mod clar aceste probleme. Aceasta a fost prima data când sistemul m-a condus într-o fundătură.
Pe site-ul producătorului am găsit doar un link către sursa licen?elor open-source utilizate ?i doar pre?ul ?i ghidul utilizatorului pentru software-ul disponibil contra cost. Mergând mai departe cu cercetarea, m-am adresat Tesla printr-un email transmis pe 11 februarie 2020 în care solicitam termenii de licen?iere ai utilizatorului final (EULA, end-user license agreement) pentru software-ul EAP ?i FSD, la care am primit un email automat în care eram informat că vor răspunde în 24 de ore. Aici am ajuns la a doua fundătură: încă a?tept răspunsul de atunci.
Între timp, am consultat mai multe forumuri pentru a vedea dacă pot găsi vreo informa?ie relevantă, dar mi-a fost clar că nu voi găsi niciun răspuns. Se pare că niciun proprietar Tesla nu a primit un astfel de document, nici la momentul achizi?iei, nici după, pe e-mail.
Întrebarea de 8.000 de dolari: Ce indicatori de măsurare privind licen?ierea sunt folosi?i?
Din acest punct, am început să mă întreb ?i mai mult: ce reguli de licen?iere folose?te Tesla pentru aceste două programe software? Regulile de măsurare joacă un rol important aici, deoarece determină gradul de utilizare. În cazul de fa?ă, bunul sim? ar dicta ca un astfel de software să fie legat de dispozitivul pe care rulează, respectiv ma?ina. Prin urmare, orice persoană care se folose?te de ma?ină să aibă toate serviciile acesteia la dispozi?ia sa. În această abordare, valoarea vehiculului nu este afectată de valoarea software-ului.
Cu toate acestea, în cazul acestui cumpărător ghinionist se sugerează că software-ul este legat de utilizator (licen?iat în baza unei metodologii de licen?iere cvasi-per-user), astfel dacă utilizatorul se mută într-un alt Tesla care nu are aceste func?ii active, el le poate activa ?i utiliza. Tesla nu ar fi specială în acest sens, din ce în ce mai mul?i producători majori de software adoptă această abordare, iar producătorii de ma?ini – care ar putea deveni literalmente robo?i cu autopropulsie – probabil nu vor folosi o altă metodă.
Dacă acesta este cazul ?i în viitor, lista de func?ionalită?i disponibile ale unui autovehicul va consta în mare parte în software bazat pe drepturile utilizatorului. Astfel, va trebui să reevalua?i fundamental deprecierea la vânzarea unui automobil folosit. Nu se poate vinde software-ul cu ma?ina ?i, dacă fiecare producător î?i dezvoltă propriul software, loialitatea fa?ă de marcă va căpăta un sens complet diferit. În plus, ma?inile care au conexiune online permanentă vor fi auditate de producător.
Spe?a scoate în eviden?ă un alt punct important: percep?ia de?inerii de software este fundamental diferită în America ?i în Europa. În Statele Unite, legea nu acoperă drepturile de utilizare la mâna a doua, astfel pute?i vinde dreptul la proprietate al bunului dar dreptul la software revine la Tesla în situa?ia actuală. În acest caz, însă, toate bunurile Tesla refolosite pot ajunge în aceasta situa?ie.
În cazul unei ma?ini înmatriculate pentru prima dată în Europa, însă, revânzarea software-ului second-hand ? dintr-o sursă legală, identificabilă, curată ?i în conformitate cu condi?iile de utilizare – este permisă de lege. Astfel, cazul descris mai sus poate apărea în Europa numai dacă respectivul nu poate dovedi că are dreptul să utilizeze func?iile ?i nu are documentele justificative referitoare la dreptul de utilizare.
În cazul de fa?ă, comunicarea din partea Tesla nu a fost clară. Nu se ?tie, de exemplu, dacă sistemul blocat provine dintr-o sursă ilegală, ceea ce ar explica clar legitimitatea ac?iunii sale. În orice caz, este o practică îndoielnică faptul că nu există un EULA clar pentru software ?i, în acest fel, utilizatorul nu ?tie în esen?ă exact la ceea ce prime?te dreptul, mai ales în cazul unui software second-hand.
Astfel, tot ce am scris mai sus se bazează pe simple presupuneri până când Tesla pune la dispozi?ie acordurile sale de licen?iere pentru utilizatorul final al software-ului din produsele sale.
